DespreVin.RoEmanuele Reolon
Ai vinificat în regiuni importante din Italia, într-una dintre cele mai celebre regiuni. Ce te-a făcut să vii și apoi să rămâi atâția ani în România?
Când am ajuns în România nu știam nimic despre țară sau despre vinurile produse aici. Însă, imediat am avut sentimentul că am ajuns în locul potrivit, la momentul potrivit. România mi-a oferit posibilitatea de a începe un proiect de la zero și de a contribui la dezvoltarea acestuia, iar astfel a devenit pentru mine o țară în care visul meu s-a transformat în realitate. În Italia, tinerii întâmpină dificultăți în a găsi investitori care să le acorde încredere și să le ofere posibilitatea de a dezvolta proiecte oenologice, în timp ce aici există mai multe oportunități. România este o țară în dezvoltare atât la nivel de investiții, cât și în ceea ce privește potențialul calitativ și diversificarea de produse. Eu am ajuns în România acum 12 ani, iar de atunci și până acum am observat o evoluție a acestei industrii, lumea vinului s-a schimbat total: există mai multe crame, soiurile autohtone sunt tot mai valorificate, design-ul și marketing-ul sunt mai complexe și mai inovatoare, iar totul reprezintă o continuă provocare. O provocare care ne determină să devenim și mai buni în toate activitățile noastre.
Ce este atât de special la terroir-ul de pe dealurile Măderatului?
M-am îndrăgostit de dealurile Măderatului. În primul rând, am fost fascinat de posibilitatea de a lucra cu soiurile autohtone, apoi am văzut un potențial enorm datorat climei și terenului. Dar cel mai special lucru este prezența soiurilor autohtone ca Mustoasa de Măderat sau a soiurilor precum Cadarca și Furmint, care se găsesc doar aici. Această zonă este o adevărată provocare pentru mine. Clima este atât de potrivită pentru viticultură, încât poate fi produs orice vin. Dacă Dealu Mare este recunoscut ca regiunea Toscana din România, Miniș-Măderat poate fi considerat Verona, locul unde se produc spumante precum Durello, vinuri albe (Soave, Custoza și Lugana), dar și vinuri roșii foarte bune (Valpolicella, Amarone). Aici putem produce, și vom face acest lucru, spumante din Mustoasă, vinuri albe premium din Mustoasă sau Furmint și vinuri roșii, extrem de interesante, precum Cadarcă.
Fetească Neagră, Cadarcă sau Sangiovese? Ce este mai aproape de sufletul tău ca vinificator și de ce?
O întrebare foarte grea! Sincer, trebuie să spun Cadarcă, pentru că este o adevărată provocare. Am început cu acest soi în 2016 și în fiecare an ne cunoaștem și ne înțelegem tot mai bine. Este un soi foarte dificil de cultivat și vinificat, dar nu am dubii în acest moment. Următoarea provocare este Feteasca Neagră. Avem acum plantații tinere din acest soi, iar în doi sau trei ani voi începe să fac lucruri foarte interesante din ea.
Cum vezi producția și piața de vin în România în următorii 5-10 ani?
Este un subiect atât de generos încât s-ar putea scrie o carte despre el. Cramele mici ar trebui să aibă mai mult curaj și să înceapă să valorifice mai mult soiurile din România și să încerce procese de vinificație diferite. Astfel, acordă încredere vinurilor românești a căror calitate cu siguranță va începe să fie recunoscută nu doar local, ci și în străinătate. Am observat această schimbare enormă care a avut loc în ultimii 12 ani, lumea vinului a evoluat foarte rapid, iar acum cred că ar ajuta o accelerare pe mai multe sectoare, precum promovarea vinurilor românești de către retaileri, așa cum o fac cei de la Carrefour prin programul Deschidem Vinul Românesc. Iar pe viitor, cred că ar fi superb ca vinurile românești să se găsească și pe rafturile hipermarket-urilor din alte țări.
Cum s-a schimbat dinamica cramei de când ați intrat în programul Deschidem Vinul Românesc, care cuprinde crame din toate regiunile viticole din țară?
În italiană aș spune despre Deschidem Vinul Românesc că este un program “Lungimirante”, iar în română aș spune că este vizionar. Dorința de a oferi cramelor noi oportunitatea de fi vizibile pentru noi clienți este superbă. În ceea ce privește crama MaxiMarc, acest program ne-a ajutat din mai multe puncte de vedere. Am avut vizibilitate mai largă, am intrat într-o lume unde este greu să intri și ne-a ajutat să învățăm ce înseamnă parteneriatul cu o companie mare, cum trebuie să te organizezi pentru a avea o colaborare de succes. Pot spune că acest program a ridicat nivelul la care se prezintă crama, de la calitatea vinurilor, până la modul de pregătire a acestora pentru livrare. Iar această colaborare a venit cu multe beneficii pentru noi.
George Țucudean
Cum de ai ales să investești într-o cramă? Ce te-a atras la acest tip de business și ce așteptări ai în privința creșterii lui?
Având multe legături cu zona viticolă și chiar un conac, am dorit să dezvoltăm ceva ce va rămâne și peste ani. De aceea, ne-am hotărât să investim într-o cramă, într-o poveste și într-o zonă cu istorie bogată, cu tradiție de sute de ani. Nu am pornit cu gândul de a ne îmbogăți prin acest business, din contră. Am investit în MaxiMarc pentru a readuce oamenii mai aproape de vinurile românești, să îi descopere valoarea și istoria.
Vinul și fotbalul? Fac casă bună împreună sau nu?
Un pahar de vin este sănătos. Iar în ceea ce privește fotbalul și vinul, bineînțeles că pot fi asociate, deși cel mai des gândul ne duce la o bere. Însă, poți susține echipa preferată și dacă deschizi un vin românesc, într-o seară, acasă.
Care este vinul preferat al omului George Țucudean? Ce vin deschizi când vrei să te răsfeți?
Deși acum zece ani preferam mai puțin consumul vinului românesc, acum deschid doar vinuri românești. I-am descoperit valoarea, efortul și sufletul din fiecare sticlă, care mă fac să apreciez tot mai mult producția din România. Îmi place să experimentez, să degust vinuri cât mai diverse din țară, tocmai pentru a descoperi istoria din fiecare regiune.
Sunt multe inițiative în industria de vin din România, dar cea mai articulată este Deschidem Vinul Românesc, prin care cramelor li se oferă vizibilitate în magazinele Carrefour din România. Pentru MaxiMarc cum este să facă parte din acest program?
Mă bucur că există astfel de programe, pentru că atunci când clienții decoperă în magazine vinuri românești și observă că retailerii susțin promovarea vinului din România, ei sunt mai deschiși să încerce. Implicit, apreciază munca oamenilor din spatele vinului și în ultimă instanță, descoperă România. Suntem onorați să facem parte din program deoarece oamenii pot cunoaște mai mult vinul din județul Arad, care, în ultimii ani, a bătut pasul pe loc. Ne bucurăm că redăm din valoarea zonei.
Cum v-a afectat pandemia afacerea și ce măsuri ați luat?
Pandemia nu a ferit pe nimeni. Oamenii nu au putut socializa, nu au avut libertatea pe care și-o doreau, cu care erau obișnuiți. Având o cramă în care putem stoca vinul produs timp de mai mulți ani, am avut avantajul faptului că vinul cu cât este păstrat mai mult, cu atât devine mai valoros. Ne-am adaptat după vânzări, am schimbat strategia pe care ne bazasem la început și sperăm că în următoarea perioada lucrurile vor reveni la normal.
Articol susținut de 
Adauga comentariu