Fețele rose-ului. Cum alegem un vin rose, cu ce îl asociem culinar și alte ponturi.

(Guest post Adriana Popescu – Jurnalist și Wine Communicator)

Fructat, proaspăt, bine răcit, cu aura lui de lifestyle, vinul rose profită de sezonul cald să-și etaleze puterea lui de seducție. Cred că mulți ne dorim, din când în când, un pahar de rose, pentru că, prin culoare și arome, îl asociem cu exuberanță, cu joie de vivre: este vinul de terasă, de party cu prietenii, pe de o parte, dar și vinul de dolce far niente, de brunch și/ sau al unei seri chill cu partenerul.

Un atuu al său e acela că este și vinul cel mai versatil culinar, poate, care se asociază cu numeroase preparate. În funcție de modul de vinificație, echilibrul aromatic, gradul de alcool, primește carne albă de pasăre, pește, midii și crustacee, primește și paste mai ușoare, risotto, dar și sushi și mâncăruri asiatice condimentate, chiar și pane/ tempura, primește și deserturi.

Ce mi-am propus să scriu în acest articol pentru că nu am văzut scris în România și, sper că vă va ajuta în alegerea și înțelegerea rose-urilor, este o trecere în revistă a mai multor soiuri din care se obține vin rose, cu caracteristicile fiecăruia.

Vorbesc de tipicitatea de soi, cum poate diferi același soi vinificat diferit, cum capătă un alt sens în cupaje (metode pentru care optează vinificatorii când doresc un anumit echilibru sau o anumită intersectare de arome) și mai mult sens bine asociat culinar. Bine, va mai trebui să țineți cont de temperatura optimă, pahar, atmosferă și compania potrivită. ;).

Dar probabil că acestea vor fi subiectul unui viitor articol.
Haideți să vedem ce identificăm vizual, olfactiv, gustativ la diferite rose-uri. Cu mențiunea că, în funcție de regiune/ terroir, tehnică de vinificație, contactul strugurelui cu pielița, sigur și între vinuri obținute din același soi, există diferențe.

Ce rose-uri ne plac?

Mă voi rezuma la câteva soiuri locale și internaționale care se cultivă la noi, despre cele din Provence, Toscana ori Lumea Nouă, vorbim altă dată. Și, astăzi, doar despre vinuri liniștite că ar însemna să scriu romane.

Busuioaca de Bohotin

Este unul dintre soiurile românești vechi aromate și îndrăgite datorită tipicității sale parfumate incofundabile. Eu când spun Busuioacă, parcă îi și simt buchetul floral specific – trandafir, busuioc, mai pregnante decât în cazul altor soiuri.

Acum, nu vă gândiți că trandafirul invadează puternic efectiv; dacă vorbim de variantele sec, chiar și demisec, buchetul este unul elegant, este plăcut ce să mai vorbim; pe măsură ce are mai mult zahăr rezidual, va avea și aromele mai intense.

Gustativ, pe lăngă aceste note de petală de trandafir și busuioc, regăsim fructe roșii – frăguțe, zmeură, cireșe –, fructe de pădure; pot apărea și fructe galbene coapte – pere, caise, piersici, pepene galben, ierburi aromate, condimente.

Culoarea este, de regulă, un roz pal la vinurile seci și demiseci, dar chiar și la cele demidulci. În demisec și demidulce, mai regăsim și un roz strălucitor, cu accente trandafirii.

Consumată bine răcită la 8-10 grade, Busuioaca aceasta de Bohotin poate fi o reală plăcere în după-amiezele și serile de primăvăra-vară. Dați-i și ceva de mâncare – pentru seci, recomand carne albă: pui/curcan grătare sau la cuptor cu ierburi aromate, pește alb, fructe de mare, paste/risotto cu fructe de mare.

În varianta demisec, se potrivește cu mâncăruri ușor condimentate, pui cu legume asiatice, cu niște preparate în crustă, prcum și cu deserturi. Un demidulce primește brânzeturi mai cremoase, foie gras, patiserii, tarte cu crema chantilly și fructe, chiar cozonac.

Feteasca Neagră

Fructuozitatea caracteristică Feteștii negre vinificate în roșu se exprimă și în varianta rose (mai puțin pregnant evident), dar mai proaspăt, mai vioi.

Păstrând buchetul destul de complex, veți simți olfactiv aceleași note de fructe roșii și negre de pădure; iar gustul poate fi dominat, în funcție de regiunea în care crește, de căpșune, zmeură, cireșe roșii și negre coapte, vișine, mure, coacăze.

De pildă, o Fetească neagră din Dealul Mare are o fructuozitate mai complexă, este mai catifelată, poate mai plină câteodată, una din Dobrogea poate fi mai puțin bogată gustativ și poate avea o mai bună mineralitate.

Feteasca Neagră rose pică bine și pe platouri de tip aperitiv (mezeluri delicate și brânzeturi), grătare de pasăre: pui, curcan, chiar și piept de rață – pot fi și ușor picante, pește, fructe de mare.

Pinot Noir

Vinuri cu arome fructate delicate – frăguțe, zmeură, merișoare, cireșe, vișine, uneori mure și coacăze roșii, alteori nuanțe exotice – rodie, citrice. Buchetul nu este foarte intens/pregnant, rar, veți vedea vinuri din Pinot Noir puternice aromatic.

În schimb, poate excela prin mineralitate, prin nota crocantă – evident, și în funcție de zona în care este cultivat – în Transilvania, nota minerală este mai pregnantă, în Moldova mai echilibrată.

Cum spuneam, datorită acestor caracteristici, îl întâlnim în cupaje unde echilibrează intensitatea aromatică a unor soiuri, conferindu-le această finețe a sa și venind cu tenta minerală.

Ca asocieri culinare, se recomandă la carne albă, pește, salate cu fructe de mare, sushi, sashimi, eu îl văd inclusiv în zona ușor mai elegantă, la un carpaccio, un tartar de pește, la niște scoici St. Jacques gratinate.

Traminer roz

Este un alt soi aromat din care se obțin, de regulă, vinuri albe, dar lasat în contact mai mult cu pielița, este vinificat în rose sau folosit în cupaje. Regăsim tente florale de trandafir și iasomie în nas și note de fructe exotice în gust – lychee, mango, precum și irizații de miere și condimente.

Se potrivește bine cu aperitive de tip carchuterii, cu rețete pe bază de carne ușor picante, dar și cu deserturi. Cum spuneam mai sus despre Busuioacă, pentru a i se contrabalansa aromele pregnante, este cupajat cu alte soiuri. De exemplu, Pinot Gris-ul îi conferă finețe gustativă pe de o parte, și aduce un plus de corp.

Culinar, îl văd potrivit pentru paste/risotto cu fructe de mare și pește, poate și la preparate din crustacee, crab umplut, paste cu homar, deserturi vanilate.

Merlot

Buchetul fructat specific Merlotului roșu: căpşune, zmeură, cireșe coapte, fructe de pădure se face simțit și în rose-uri atât olfactiv, cât și gustativ. În nas, mai regăsim uneori, violete și trandafir, iar în gust, condimente, ierburi aromate.

Din punct de vedere al culorii, Merlotul în rose are una dintre cele mai vaste palete cromatice, de la nuanțe de roz pal, la roz trandafiriu, roz intens.

Îl întâlnim, de regulă, vinificat în sec și demisec. Iar culinar, este un rose destul de versatil, putând fi consumat lângă o varietate de preparate – la aperitive cu brânzeturi și poate și mezeluri, preparate din carne albă, salate cu pui tip Caesar, salate cu fructe de mare, pește la grătar.

Cabernet Sauvignon

Și mai puternicul Cabernet Sauvignon se metamorfozează, vinificat în rose într-o variantă mai dosmeticită, să spunem așa. Regăsim, de regulă, un nas fructat cu note de vișine, fructe de pădure, în gust aceleași nuanțe, taninurile mai blânde, mai fine și o aciditate bună.

Întâlnim des cupajul de Cabernet Sauvignon cu Merlot în roșu, dar și în rose, pentru că aromele lor se completează, iar corpurile se echilibrează. Culinar, se potrivește cu platouri asortate cu mezeluri crud uscate delicate și brânzeturi, patiserii sărate de tip quiche cu somon sau cu brânzeturi, dar și pasăre, pește, creveți.

Am dat mai sus exemple de câteva cupaje, așa că cred că ați înțeles deja de ce se optează pentru aceste metode de vinificație – veți întâlni rose-uri din două, trei, patru soiuri diferite, uneori și mai multe, în care fiecare soi își aduce contribuția sa, iar împreună pot constitui experimente.