Soiuri românești, tradiție și excelență

Le știm, le iubim și cu ele ne mândrim. Doamnelor și domnilor, invităm pe scenă, în aplauzele dumneavoastră, mult iubitele soiuri românești. 16 la număr astăzi, continuă să impresioneze și să bucure, ba chiar să se desăvârșească de la an la an.

Din păcate, în timp, multe dintre soiurile de struguri autohtone s-au pierdut. Astăzi, au rămas 16 destul de populare, unele la nivelul întregii țări, altele doar local. Acestea sunt: Fetească Regală, Fetească Albă și Fetească Neagră, Negru de Drăgășani, Novac, Zghihara de Huși, Șarba, Plăvaia, Busuioaca de Bohotin, Crâmpoșia Selecționată, Mustoasa de Măderat, Tămâioasa Românească, Frâncușa, Grasa de Cotnari, Băbeasca Neagră și Galbenă de Odobești.

În această săptămână, dedicată soiurilor neaoșe, am pregătit pachete ideale pentru cei ce vor să se convingă de toate nuanțele soiului preferat. Cu toate astea, recomandăm tuturor, ca de obicei, să rămână deschiși și să încerce și soiuri mai puțin cunoscute. E posibil să aibă mari surprize. Așadar, pornim în călătoria noastră săptămânală fără prejudecăți, pregătiți să fim plăcut impresionați de bijuteriile locale.

Feteasca Albă

Începem lista vedetelor cu Feteasca Albă, cel de-al doilea soi, ca suprafață, cultivat în România. Este unul dintre cele mai valoroase soiuri de struguri românești, cu rădăcini milenare, tocmai din Feteasca Neagră cultivată de daci. Cunoscut în popor și sub denumirile de Poama fetei, Păsărească albă și Poamă păsărească, acest soi are origini discutabile (unii pretind că ar fi apărut în regiunea istorică a Moldovei, alții că ar fi apărut în Ardeal), în timp adaptându-se bine condițiilor de climă din toată țara. Se cultivă în majoritatea podgoriilor.

Produce vinuri seci sau demiseci, cu conținut echilibrat de alcool (tărie 11,5-12%) și aciditate, caracterizate prin mare finețe, dar și vinuri demidulci sau dulci.

Vinurile din soiul Fetească Albă sunt fine, elegante, rotunde, catifelate, ample și corpolente.

Feteasca Regală

Continuăm spectacolul cu personajul central, mult iubita Fetească Regală, soiul cel mai plantat la noi în țară. Acest soi a luat naștere în Transilvania, în anul 1920, ca rezultat al poveștii de dragoste dintre Feteasca Albă și Grasa de Cotnari.

Este un soi care valorifică bine aproape toate tipurile de sol, dar care are nevoie de umiditate asigurată.

În anii cu condiții climatice nefavorabile se obțin vinuri de masă. Vinurile rezultate din Feteasca Regală sunt de calitate, dar pot fi folosite și la obținerea vinurilor folosite ca materie primă pentru spumante sau distilate învechite din vin.

Fetească Neagră

Pentru a încheia trio-ul Feteștilor, invităm în scenă Feteasca Neagră, cel mai plantat soi de struguri roșii din România. Soi cu radacini bine fixate în istorie, trăgându-și originea din vremurile dacice și provenind prin selecție din viță sălbatică, este cultivat cu succes și astăzi, fiindu-i recunoscută calitatea extraordinară. Se întâlnește în podgoriile Moldovei, dar și în podgoriile Dealu Mare, Ștefănești, precum și în alte numeroase zone viticole. Vinul rezultat din acest soi este roșu și poate fi sec, demisec sau chiar demidulce. Nuanțele de roșu-rubiniu intens sunt îmbietoare, parfumul său amintește de fructele de pădure și de prune uscate, iar gustul nu dezamăgește ceea ce culoarea și aroma anunțau, ci desăvârșește această băutură. Aciditatea echilibrată face Feteasca Neagră să fie într-adevăr ispititoare. Cu o existență atât de lungă și cu o valoare bine conturată, soiul Fetească Neagră dă naștere unui vin memorabil, care se transformă într-o adevărată delectare a simțurilor.

Crâmpoșie

Crâmpoşia indică rădăcini pre-romane, când acesta regiune, dintre Carpaţi şi Dunăre era populată de daci. În decurs de două milenii, Crâmpoşia s-a adaptat perfect regiunii Drăgăşani.

Totuși, soiul Crâmpoșie are un trecut necunoscut în totalitate, se știe doar că a fost cultivat în special în podgoriile Dealu Mare (Prahova și Buzău) și Drăgășani (Vâlcea). În 1972, un grup de cercetători de la Stațiunea de Cercetare din Drăgășani a obținut varianta selecționată, utilizată astăzi în cultură, din Crâmposie şi Gordan, care asigură producții de 7-10 tone/ha, sau chiar mai mare (15 tone) în anii favorabili.

Este unul din puţinele soiuri dacice care au supravieţuit peste veacuri.

Denumit și Cârlogancă sau Băldoaie (Oltenia) ori Ciolan (Muntenia), este un vin sec, alb, cu tărie alcoolică moderată. Olfactiv şi gustativ, întâlnim arome de mere, pere, citrice, fructe exotice, dar şi note minerale pronunțate.

Crâmpoșia se poate asocia cu preparate culinare pe bază de pește, carne de pasăre și de vită ori poate fi servit între mese, ca aperitiv. Boabele mari și crocante fac ca soiul să fie utilizat și ca strugure de masă.

Tămâioasă românească

Denumită și Muscat Frontignan, Busuioacă de Moldova, Tămâioasă Albă de Drăgăşani, Muscat Blanc a Petit grains sau Rumanische Weihrauchtraube, mult iubita Tămâioasă este un soi tip muscat, provenit din Grecia Antică. Este cunoscut de atâta vreme în România, cultivându-se de cel puțin două milenii în țara noastră, încât este considerat autohton. Este cultivat în Oltenia, Muntenia și Moldova, o faimă deosebită căpătând vinurile obținute din Tămâioasă de Cotnari.

Olfactiv şi gustativ, întâlnim arome cu buchet floral – condimentat intens de caise, pere, trandafir, busuioc, miere de albine, pepene galben sau ananas.

Vinurile seci se potrivesc ca aperitiv sau cu salate, dar și specialități asiatice, puternic condimentate. Totuși, cum se cultivă de sute de ani în România, suntem de părere ca nimic nu se potrivește mai bine cu vinul decât bucatele noastre. Fie că vorbim despre o porție de Poale în Brâu pufoase și aromate ca în Moldova, fie despre o plăcintă cu brânză sărată pe lespede ca în Ardeal sau un ostropel de pui alb cu mult usturoi, ca în Muntenia, toate pot fi clătite cu succes cu un pahar de Tămâioasă.

Vinurile demidulci sau dulci se recomandă a fi servite cu deserturi pe bază de fructe dar și independent de o gustare dulce, pentru a-i aprecia gustul și valoarea.

Grasă de Cotnari

Faimoasa Grasă, soi de viță de vie cultivat din vremuri străvechi în zona Moldovei, în podgoria Cotnari, Iași, unde a performat continuu.

Olfactiv şi gustativ, întâlnim iarbă verde, mere, caisă, piersică, pentru vinuri seci și arome de miere de albine, stafide, miez de nucă verde şi migdale, pentru vinuri dulci.

Este potrivit pentru a fi servit alături de salate, aperitive și preparate din pește sau carne de pasăre.

Busuioacă de Bohotin

Invităm în scenă diva controversată, delicioasa Busuioacă. De ce controversată? Pentru că, în general, vinurile rose sunt obținute din struguri roșii. Ei bine, Busuioaca nu este un strugure suficient de roșu pentru a permite vinificatorilor să facă vinuri roșii. Așadar, are statutul de de strugure care dă doar vinuri rose.

Busuioaca este un soi înrudit cu Tămâioasa românească și este cunoscut și sub numele de Tămâioasă de Moldova, Busuioacă vânătă, Tămâioasă de Bohotin ori ca Muscat violet în Rusia, Franța, Germania sau Italia. Este un soi originar din localitatea Bohotin, din Iaşi.

În 1936, Busuioaca i-a fost prezentată chiar regelui Carol al II-lea care, fermecat de gustul licorii, a spus o propoziție devenită legendară: „Nu în picioare, ca la împărtășanie, ci în genunchi, ca la spovedanie.“

Busuioaca se adaptează condiţiilor ecoclimatice din N-E Moldovei, cele mai bune rezultate obţinându-se în podgoriile din sudul Iașiului, Huși (Vaslui) și Dealu Mare. Vinul are parfum deosebit și arome de trandafiri de dulceață, de cireșe și de busuioc. Nimic nu e mai gustos ca o Busuioacă rose, bine răcită, pe marginea unei piscine sau la răcoarea serii, când încep greierii să cânte.

Șarbă

Este rândul Șarbei să intre în lumina reflectoarelor. Este un strugure alb, obținut la Stațiunea de Cercetare Viti Vinicolă Odobești în anul 1972.

Vinurile obținute din acest strugure sunt definite de aromele de busuioc, flori de tei, miere, trandafir, toate delicate, dar în acelaşi timp persistente, atât în gust, cât şi în postgust. Din acest soi se obțin vinuri uşoare, puţin acide, proaspete. Recomandarea este să fie băute tinere. Însă, de curând, cei de la Crama Gîrboiu, încăpățânați să pună Șarba la loc de cinste, au pus vinul la maturat în butoaie de stejar și le-a ieșit un deliciu. Are o consistență și onctuozitate care se potrivesc foarte bine cu friptura de bibilică, pește, moluşte, raci, ficat de raţă sau gâscă, brânză de capră, asparagus cu anghinare, ciuperci şi carne albă.

Negru de Drăgășani

Soiul de struguri Negru de Drăgăşani, obținut la Stațiunea de Cercetare Viti Vinicolă Drăgășani din soiurile Negru vartos și Saperavi, a fost omologat în 1993. Olfactiv și gustativ, se remarcă prin cireșe negre, vișine, afine, mure, porumbe, condimente. Se recomandă a fi servit cu brânzeturi tinere și proaspete, carne roșie, paste sau risotto.

Spectacolul se pregătește de final, așa că toate soiurile de mai sus urcă pe scenă. După ce fac o plecăciune în aplauzele publicului, anunță că pot fi găsite pe Desprevin.ro în pachete special create pentru a ajuta pe oricine să își contureze o idee clară asupra soiurilor românești.