Interviu Monica Dinu

Interviu susținut de

Încă de la începuturile Desprevin.ro, Monica Dinu a știut să ne fie alături și să vadă potențialul a ceea ce facem, iar pentru asta va avea mereu parte de respectul și de admirația noastră. Dar nu doar asta o face să fie ”victima” perfectă pentru un interviu din seria #WineBusiness, ci mai degrabă că a văzut mereu strategic și analitic piața de vin, că a știut să fie partener celor cu care face business și că poate intui destul de precis trendurile.

Care este rețeta succesului în acest domeniu?

Nu este suficient să faci un vin bun, trebuie să iei în calcul costurile pentru tot flow-ul, distribuție, marketing, promovare, listare etc. Altfel se ajunge la situații disperate în care e nevoie să faci discounturi agresive.

Odată cu pandemia, dincolo de a deservi strict HORECA, ne-am reorientat și către online și retail.

Cum se vede viitorul apropiat din punctul de vedere al unui distribuitor?

Încercăm să ne focusăm pe toate direcțiile, pentru că nu putem ignora un nou val de restricții care să afecteze HORECA. E important sa iti dezvolți din timp canale noi de business.

Online-ul continuă să crească lună de lună. Retailerii au avut o creștere foarte mare în primă fază, pentru a reveni apoi la un nivel normal, inclusiv de creștere, dar trebuie ținut cont că vânzarea lor se împarte pe foarte multe etichete nou intrate.

A crescut mult numărul importatorilor care luptă de asemenea pentru marketshare, dar românii sunt destul de nationaliști în ceea ce privește consumul de vin.

A reușit Horeca să își revină suficient pentru a face față unui nou val de restricții?

Nu cred, mai ales că ajutorul de la stat întârzie să vină. Pe de altă parte, observăm jucatorii stabili și mari care consolidează și cumpără, fiind pregătiți ca business pentru momente grele, dar cei care au făcut lucrurile strict din pasiune suferă și vor fi foarte afectați de eventuale noi restricții.

Voi cum susțineți HORECA?

Noi inițial am trimis un mesaj că le suntem alături și încercăm să îi sprijinim cum putem. Nu am pus presiuni de plată și de retur marfă. In paralel, am luat măsuri interne de genul securizarea banilor și asigurări de business. Mesajul general a fost că tot împreună vom face business și după ce această pandemie va trece. Evident că există și riscuri, dar nu trebuie să uităm că avem nevoie de parteneri și ei de noi.

Ce ar trebui să ia în calcul un producator de vin la început de drum, indiferent de modul de producție: cramă proprie, import, white label?

Trebuie să se gândească la consumator: cui i se adresează vinul. Trebuie să înțeleagă că vinul are nevoie de marketing, trebuie să îi placă ce face și să fie dispus să aibă răbdare. Consumatorului trebuie să îi fie ușor să intre la tine. Și mai ales e un business care trebuie gândit pe termen lung. Dacă faci pașii corect, teoretic nu vei ajunge din miliardar milionar.

În curand o să avem surpriza că vinul unui producator scos sub o etichetă privată se va vinde mai bine decât cel produs sub brandul cramei. Se va ajunge la o segmentare a pieței, astfel încât jucătorii se vor focusa pe ce fac mai bine, că vorbim de producție de struguri, vinificare, promovare, vânzare.

Calitatea vinului din România a crescut foarte mult, dar și nivelul de cunoaștere al publicului. Și asta datorită interesului crescut.

Ar mai trebui lucrat la segmentul de tineret. Pe cei 40, 40+ îi avem deja, dar pentru cei mai tineri ar trebui comunicat mai prietenos și mai jucăuș.

Consumul de vin ar trebui să devină relaxat, inclusiv să acceptăm șprițul, vinurile gândite special pentru vară, slab alcoolizate. Asta cred că ar atrage un spectru mai larg de consumatori.

Din păcate, ca nație nu prea suntem asociativi și alegem să ne certăm între noi, în loc să vedem binele mai mare și să creștem împreună. Cred că uniți și cu o viziune integrată am putea să impunem un vin ca brand de țară. Doar așa vom putea într-adevăr să creștem exporturile pe soiurile naționale pe marje mai bune decât exporturile de soiuri internaționale.

În provincie, ponderea consumului acasă e mult mai crescută decât în București. Sunt puține etichete care reușesc să răzbească, pentru că oamenii au cate o sursă de vin proprie, fie vie proprie, fie luat bulk de la crame din zonă. Totuși, se observă progres pe toate regiunile în care operăm. Cert e că diferențele dintre București și alte zone scad, deși nu putem ignora densitatea populației.

Ce parere ai despre discounturile de preț agresive omniprezente în piață în ultima vreme?

Prețul sticlei de vin ar fi ultimul lucru pe care l-aș sacrifica, nu valoarea brandului. Mai ales că accesul la bani este suficient de relaxat, dacă luam in calcul băncile, fondurile, investitorii etc.

Urmărește interviul integral aici: