Interviu cu Oenolog & CEO Purcari Wineries, Victor Bostan

Despre Victor Bostan se știe că este CEO-ul Grupului Purcari, unul dintre cele mai mari grupuri de vinuri și brandy din Europa Centrală și de Est și singura companie din domeniu listată la Bursa de Valori București. Grupul gestionează în jur de 1400 de hectare de podgorii și operează patru platforme de producție în România și Moldova.

Fondată în 1827, Purcari este cea mai premiată vinărie din Europa Centrală și de Est la Decanter Londra și printre cele mai bine poziționate pe Vivino, cu un scor mediu de 4.5 – 4.7 pentru Negru de Purcari și 4.2 -4.5 pentru colecția 1827, bazat pe mai mult de 23.000 de recenzii. 

Cu atâtea cifre în față, ați crede că nu mai este timp de altceva, dar noi vrem să aflăm povestea oenologului Victor Bostan și cum își găsește timp pentru cea mai mare pasiunea a domniei sale – vinificația.

Cum de ați ales meseria de vinificator/oenolog ? Ce vă place cel mai mult din procesul de “facere” a vinului?

Cultura vinificări e adânc sedimentată în ADN-ul nostru de neam, cea mai veche amprentă a frunzei viței de vie găsită pe aceste meleaguri datează din epoca Cenozoică, adică 70 milioane de ani în urmă, iar Herodot care a locuit o vreme în orașul Tira (pe parcurs Cetatea Albă, Akkerman), descria precum că sciții (predecesorii geto-dacilor), consumau mai mult vin, decât apă. 

Eu sunt oenolog de profesie, am absolvit Oenologia la Institutul Politehnic şi am însuşit de-a lungul timpului totul despre minuţiozitatea cu care se lucrează pentru a obţine un vin de calitate. 

Dar nu cred că profesia de vinificator poate fi numită doar profesie, e mult mai mult.  În ceea ce mă privește, eu am crescut printre vii, de când eram copil eram implicat în muncile familiei, iar pasiunea am moștenit-o de la bunelul din partea mamei. De la el am prins gustul și am văzut, la o scară mai mică, e drept, ce înseamnă satisfacția pe care vinificația de calitate ți-o poate da. Iar, de-a lungul timpului, această pasiune a crescut odată cu mine. Dacă la început a fost dorința de a reuși, de a fi respectat într-o meserie care se număra printre cele mai nobile, cred că acum este însăși viața mea.  

Deși responsabilitățile actuale sunt numeroase și cuprind multe alte paliere dincolo de vinificație – investiții, resurse, management, producție, networking și multe altele, energia zilelor mele începe cu răsăritul soarelui în vie.

Cum ați defini terroir-ul Purcari? Care sunt punctele forte de aici?

Terroir este un termen complex, totul e important aici: pornind de la solul lutos, care este renumit pentru vinurile puternice, la expunerea sud-sud estică, care permite strugurilor să primească razele gingașe ale soarelui de dimineață. Apoi mai sunt, desigur, influența Mării Negre și Limanului Nistrului, cu o suprafață de puțin peste 400km patrați, care asigură o climă moderat mediteraneană, cu ierni calde și veri blânde. Trebuie menționat de asemenea Nistrul inferior care creează acea inversiune termică ce limitează stresul termic pe vie. Iar gradientul diferenței de temperaturi diurne permite păstrarea acidități savuroase, care face vinurile Purcari așa de plăcute. 

Rară Neagră sau Fetească Neagră? Ce are fiecare special și cu care dintre ele rezonați cel mai mult?

Nu cred că trebuie de ales unul dintre ele, așa cum nu trebuie de ales între Bacovia și Eminescu. Ambele soiuri ridică provocări și oferă satisfacții proprii, dar ce le este comun este că ambele mai au încă foarte multe lucruri de spus. Deși soiuri vechi pe acest teritoriu, sunt încă la început de cercetat și de descoperit. Atât Rara Neagră, cât și Feteasca Neagră sunt soiuri care pot transmite foarte bine mesajul sau opera microzonei Purcari. 

În opinia dumneavoastră, care este raportul de forțe între vie și vinificator? Cine pe cine “posedă”? 

Vinificatorul e la fel ca și eroul lui Bernhard Schlink, el citește opera creată de microzona Purcari și o interpretează pentru cine are dorința să asculte și să deguste.

Eu cred că noi, oamenii, și via suntem parte din natură. Spre exemplu, 2020 a fost unul din cei mai provocatori ani. Și vița de vie a avut de suferit, iar noi… tot așa. Dar natura a spus ceea ce a avut de spus, iar via s-a adaptat, la fel și noi. Iar ca rezultat, vom avea probabil un vintage similar celui 2009. Vinurile din 2020 sunt exuberant de structurate și concentrate. Sinegria e cuvântul cheie, de aceea eu petrec 50% din timp ascultânt via, solul, natura și 50% “ascultând” vinul.

Cum arată o zi din viața dumneavoastră  în campania de recoltare la Purcari? 

În campania de recoltare nu avem zile – dimineață ne este începutul campaniei, iar noapte e sfârșitul recoltării. Dar sunt norocos pentru că am o echipă fantastică și fiecare din ei știe să dea tot ce are mai bun. Echipa din vie are grijile și responsabilitățile sale, iar echipa din vinificare va obține maximum din strugurii primiți.

Sunt multe procese care se întâmplă în paralel: recepția strugurilor, răcirea partidei noi, presarea celei răcite, se verifică fiecare vas cu must, vin și semivin pentru a verifica dacă procesele merg exact așa cum trebuie. În paralel are loc îmbutelierea vinurilor roșii și rackingul barrique cu vinurile vechi… și așa zi de zi.

Care este vinul cu care se răsfață omul, nu vinificatorul? 

Nu am (doar) un vin preferat. În general, aleg vinul în funcție de ocazie și de ceea ce urmează să servesc la masa. De exemplu, lângă un păstrăv la abur cu sos de caviar voi avea un pahar de vin Alb de Purcari, dacă îmi doresc un moment efervescent, deschid un spumant Cuvée de Purcari, dar întotdeauna deschid cu pietate și bucurie o sticlă de Negru de Purcari Vintage pentru a-i vedea evoluția. După cum spunea Federico Giotto, consultantul nostru italian, “Negru de Purcari este ca un pumn de fier într-o mănușă de catifea”.