Povestea de dragoste dintre vin și brânzeturi

Să aflăm mai multe detalii despre o frumoasă și veche poveste de dragoste… aceea dintre vin și brânzeturi! Vedem în multe descrieri pentru vinuri că majoritatea s-ar potrivi și cu platourile de brânzeturi, dar când ne gândim câte tipuri de vinuri și brânzeturi există, ne speriem un pic, căci, până la urmă, nu orice se potrivește cu orice. Este aproape imposibil să le învățăm pe toate, pentru că există peste 1800 de tipuri de brânză în toată lumea.

Nu este un secret faptul că vinurile și brânzeturile își pun în valoare aromele, atunci când sunt asociate potrivit. Un platou de brânzeturi alături de o sticlă de vin bine aleasă va fi întotdeauna o gustare elegantă și delicioasă cu care îți poți servi oaspeții sau cu care te poți răsfăța atunci când ai poftă de o masă deosebită. Totuși, cum știm cum să le asociem pentru a ne bucura atât de gustul desăvârșit al vinului, cât și de cel al brânzei?

Ce alegem dacă vrem să pregătim un platou de brânzeturi cu care să impresionăm?

Propun să trasăm câteva linii generale pentru a asocia brânzeturile cu vinul.

Linii generale:

• brânzeturi tinere, ușor sărate/nesărate, nu foarte aromate – vinuri albe proaspete și rose-uri;
• brânzeturi tari, aromate, maturate (de genul Parmezan, Grana Padano) – vin roșu;
• brânzeturi cu mucegai alb (Camembert/Brie), cremoase și grase – vinuri albe baricate/spumante brute;
• brânzeturi cu mucegai albastru – vinuri de desert.

Cu toate că există multe reguli pe care este indicat să le urmezi atunci când combini vinurile și brânzeturile, acestea nu sunt fixe. Până la urmă, o asociere reușită poate fi diferită în funcție de gustul fiecăruia. Așa că urmează aceste sfaturi, dar nu ezita să experimentezi.

Brânzeturile se pot clasifica în funcție de conținutul de grăsime și de consistență. În funcție de conținutul de grăsime, brânzeturile pot fi clasificate ca:

• slabe (sub 20% grăsime) – Cottage cheese, Ricotta, Urdă, Fromage blanc, Havarti etc.;
• semigrase (între 20% și 40% grăsime) – Feta, Halloumi, Mozzarella, Camembert, Telemea, Caș etc.;
• grase (între 40% și 60% grăsime) – Brie, Cheddar, Roquefort, Gorgonzola, Taleggio, Brânză de burduf etc.;
• foarte grase (peste 60% grăsime) – un exemplu foarte cunoscut este Mascarpone.

În funcție de consistență, care este dată de conținutul de lichid, există următoarele categorii de brânzeturi:

• moi – Mascarpone, Urdă, Ricotta, Feta, Brie, Roquefort etc.;
• semitari – Emmentaler, Cheddar, Gouda, Havarti, Edam, cașcaval etc.;
• tari – Pecorino, Grana Padano, Parmigiano-Reggiano, Manchego etc.

În primul rând, trebuie să reții că brânzeturile cu arome puternice se potrivesc cu vinuri corpolente, cele cu arome mai blânde cu vinuri ușoare. Dacă nu există acest echilibru, riști ca aroma mai puternică să o diminueze pe cea mai slabă.

Odată ce echilibrul a fost atins, majoritatea combinațiilor merg pe arome complementare sau contrastante. Un exemplu ușor de reținut este cel al brânzeturilor sărate, al căror gust poate fi echilibrat de vinurile dulci.

Să luăm câteva exemple concrete:

• Brânza Mimolette Reflets de France se potrivește cu Tămâioasa Românească din gama Nostalgia, de la crama Viișoara. De obicei, această brânză cu aromă de nuci și alune se potrivește cu vinuri roșii puternice, de tip Malbec sau Cabernet. Dar cum asocierea prin contrast, despre care tocmai am povestit, este din ce în ce mai apreciată, alegem să o facem, fără a pierde din vedere intensitatea, astfel încât să nu domine gustul doar una din părți.
• Brânza Roquefort Carrefour este perfect desăvârșită de vinurile L’attitude, de la crama Marcea (Tămâioasă Românească și Fetească Albă) și Distinct – Tămâioasă Românească de la Aurelia Vișinescu. Intensitatea mucegaiului albastru este echilibrată de acest vin proaspăt, cu note zemoase, de gutui, și dulcege, de miere de tei. Aciditatea vinului tânăr contrastează plăcut cu textura ușor cremoasă a brânzei. Alternativa acestui vin este unul dulce, preferabil dintr-un soi aromat, pentru a-i putea contrasta gustul intens al brânzei.
• Le Camembert Carrefour este desăvârșită cu succes de Negru de Drăgășani, sec. Despre Camembert nu mai sunt multe de spus… Se știe deja că este una dintre cele mai iubite, căutate și consumate sortimente de brânză din lume. Prăjit, copt, cu dulceață, pe pâine prăjită, în sosuri de carne… Oricum l-ați consuma, aromele sale cer drept asortare un vin roșu, intens, dar nu foarte greu, cu taninuri încă tinere, care să-i echilibreze grăsimea. Un bun partener poate fi Negru de Drăgășani de la Negrini, un soi care surprinde în ultimii ani prin vinuri prietenoase, expresive și foarte vesele. Brânza Brie se potrivește cu Spumantul Rhein. Textura cremoasă și grasă a brânzei și gustul domol se completează perfect cu aciditatea unui spumant care să taie din grăsime și cu aromele fine de mere verzi, faguri de miere și flori de câmp din spumantul de la Purcari.
• Brânza de capră este perfectă alături de un Sauvignon Blanc. În timp ce sunt pământii și tari, în mare parte, brânzeturile de capră sunt un fel de ardezie goală, astfel încât notele de citrice și minerale găsite într-un Sauvignon Blanc scot la iveală minunatele arome de nuci și plante care pot fi găsite în brânză. Aciditatea este, de asemenea, o modalitate excelentă de a tăia greutatea brânzei de capră.
• Cașcavalul Drag de România, de la Carrefour, se potrivește de minune cu Podgoria Domnească Domeniile Panciu Băbească Neagră – gusturi autentice romanești. Băbeasca este un vin fin, cu taninuri rotunde și moi, ce se potrivește perfect cu textura cremoasă a cașcavalului.
• Primul și Gran Padano este încă o pereche potrivită. Textura specifică a lui Gran Padano se împerechează minunat cu gustul domol, fin, cu taninuri moi, al vinului Primul, ce se găsește în exclusivitate pe Desprevin.ro.

Despre brânză ca atare am tot povestit, dar vinurile se pot combina perfect și cu preparatele care conțin brânză, cum ar fi pizza cu brânzeturi sau pastele cu sosuri pe bază de brânză sau smântână. Acestea se potrivesc perfect cu multe Chardonnay-uri baricate.

Totuși orice asociere între vin și mâncare este legitimă, chiar dacă nu ține cont de vreo „regulă”, atâta timp cât vă aduce plăcere!

Articol susținut de