Ok, let’s talk some “craft”. E un termen tare popular în multe arii de producție în ultimele decenii și cu atât mai mult în domeniul nostru, de food & beverage.
Eticheta de ‘craft’ s-a transformat încet într-un soi de distincție pe care majoritatea producătorilor își doresc să o pună măcar pe câteva dintre produsele lor. Și pe bună dreptate. Dacă ne uităm la semnificația cuvântului craft, el se traduce în experiența și abilitățile implicate în producția manuală a unui produs. Da, e foarte populară asocierea cu ideea de “făcut manual”, însă pe ce ar trebui să ne ‘aplecăm’ mai mult atenția sunt cuvintele “abilități” și “experiență”. Ele sunt cele care duc la treburile alea faine, de care vrem cu toții să ne bucurăm, pornind de la cafeaua pe care o bem dimineața, până la vinul cu care încheiem seara și masa aia faină din sufragerie, făcută de un tip care face minuni cu câte o bucată de lemn.
Ce înseamnă “craft” în producția de băuturi alcoolice?
Țările nordice dezvoltă cu mare avânt ginuri craft, Japonia explorează lumea whisky-urilor din punctul ăsta de vedere, industria băuturilor răcoritoare a adus și în piața autohtonă variante alternative la brandurile globale (nu dăm nume :D), despre numărul de micro berarii existente în prezent la nivel mondial e și mai greu să ne exprimăm. Apar zilnic noi artizani ai berii, care pornesc de la home brewing și ajung să fie branduri de succes cu comunități super devotate. Cheers to them!
Unul din punctele forte al craftului este varietatea, sau mai bine zis libertatea de mișcare pe care o are un maestru în a face lucrurile diferit, uneori de la un produs la altul sau de la o serie la alta. Însă în același timp, challenge-ul principal al craftului în sensul comun acceptat este capacitatea redusă de producție și de extindere sau dezvoltare. Atunci când faci lucruri unicat, resursele tale vor fi dedicate acestui obiectiv. Dar când apare nevoia sau dorința de a crește, de a duce rodul meșteșugului la mai mulți oameni, apare și un șir de schimbări și decizii care îl duc pe maestru’ la acel next step. Și nu e nimic greșit în a vrea asta.
What happened in between? Sau care sunt podurile dintre craft și industrial?
Dacă stăm să ne gândim, meșteșugul a fost pornirea pentru multe din brandurile mari de azi. Creșterea a venit natural, mai ales odată cu evoluția tehnologică. Mare parte din munca fizică de manipulare și procesare a materialelor a fost preluată de mașinării și utilaje, ceea ce a eficientizat enorm producția. Tot această transformare ne-a dat resurse cu care să creăm procese noi și a conturat practic premisele pentru ceea ce urmau să devină produsele craft. Let’s face it, e foarte cool și plin de însemnătate să consumăm produse artizanale, dar suntem toți aici și datorită evoluției tehnologice și industriale. Și într-o oarecare măsură tot datorită ei știm să apreciem mai mult, mai corect și la timpul lui un produs craft. Credem că e cel puțin sănătos să vedem beneficiile ambelor abordări și de ce nu, să mai rupem din disputa asta care se conturează, uneori artificial, între cele două.
Craft vs. industrial în lumea berii
Berea craft e unul dintre cele mai discutate, dezbătute și analizate băuturi din piață. Într-un univers în care berea produsă industrial capturează multe procente din totalul pieței, berile produse în mod artizanal vin ca niște pete de culoare pe harta producătorilor. Noi, ca țară, suntem încă departe de marile țări producătoare de bere craft. În România, sub 1% din piața de bere este deținută de brandurile artizanale, însă sunt națiuni care au nu doar tradiție ci și cifre tot mai mari pentru berea craft. Acest procent de sub 1% este produs la noi de puțin peste 50 de microberării. E un început, dar ce e și mai frumos e că putem face parte și noi din el.
Când zici “Bârlog” e și mai greu să bagi brandul ăsta într-o categorie și doar una. Suntem un brand de bere craft de la cum facem rețetele noi, cum testăm cu un tanc mic, cel mai mic din berărie, cum lucrează acolo 2 berari și încă o mână de oameni care îi ajută cu instalațiile. În plus, ne strângem cu toții (și nu suntem mulți) și degustăm șarje noi de 2 ori pe săptămână cu gândul de a face ceva și mai bun la următoarea fierbere. Da, toate astea fac Bârlog să fie fără discuție un brand de bere craft. Ce se adaugă la toate astea e partea aia de control al calității și reguli și standarde de verificare a produsului, astfel încât berea care ajunge pe raft să fie exact cea gustată si aprobată. Toate astea sunt posibile pentru că avem niște tehnologii faine în berăria nu prea mare de la Cluj. Ceea ce facem noi este să preluăm acele rigori procedurale din partea de control al calității (pe care le folosește un industrial) și să le aplicăm în procesul nostru de producție. Asta ne asigură acea constanță în ceea ce privește berea pe care o producem. Însă frumusețea vine din faptul că putem face asta având în același timp parte de farmecul testelor și al degustărilor din culise, care ne alimentează constant spiritul explorator și ne dau cadrul de a crea cât mai multe beri diferite.
Întrebarea este: pot craftul și industrialul să se întâlnească și să facă ceva frumos împreună? Măcar în ceea ce privește berea. Noi suntem martori la asta în fiecare zi, dar tare am vrea să auzim și părerile voastre.
Lăsăm discuția deschisă.
Cheers!
Adauga comentariu