Corcova – vinuri bune cu iz de boierie și istorie

O nouă săptămână se deschide și o altă Cramă se dezvăluie vouă, pasionaților și iubitorilor de vinuri – Corcova. Chiar dacă este o cramă relativ nouă s-a impus rapid ca unul dintre simbolurile vinurilor de Mehedinți. Când spunem “nouă” ne referim la momentul de când ea a fost reabilitată, adică anul 2005, căci altfel, Corcova se poate lăuda cu o istorie lungă, captivantă, adesea dramatică.

Crama Corcova

Istoria podgoriei se pierde în negura antichității căci pe aceste meleaguri, datorită climei blânde, mai degrabă sub-mediteraneene, viticultura era cunoscută și practicată încă de pe vremea dacilor. Ca mai toate podgoriile cu tradiție, prima atestare documentară vine din Evul Mediu, la 1497, când Radu cel Mare, Domn al Țării Românești, dăruiește Mănăstirii Tismana vin de la Jidoșița. Primul hrisov în care regăsim numele Corcova apare abia la 1594, un act emis de Mihai Viteazul, prin care acesta oferă unui boier două vii în sat. Doi ani mai târziu, apare un alt înscris care consfințește existența unor suprafețe uriașe cultivate cu viță de vie: paharnicul Radu, primește de la Măria Sa Mihai, mai multe vii în Jirov, Cernaia, Valea Bună sau Cotoroaia.

Oamenii locului au păstrat însă, din povestirile bunicilor, perioada de ascensiune dar și decăderea Podgoriei de la Corcova. Terenurile localităţii au devenit parte din proprietatea celebrei familii boiereşti: Bibescu. La sfârşit de secol XIX şi început de secol XX podgoria Corcova a atins apogeul! Anton Bibescu, Ambasador al României și fratele acestuia, Emanuel dețineau peste 2000 de hectare, dintre aceste mai mult de 100 ha erau cultivate cu vie. Om umblat și rafinat,  Prințul Bibescu a realizat că poate să producă cele mai bune vinuri doar cu aportul unui specialist. Astfel, la Corcova ajunge inginerul agronom francez Aristoteles Souget! Tânăr, la început de drum, dar extrem de determinat și foarte bine pregătit, acesta a reorganizat podgoria, a adus soiuri de viță nobilă din patria natală și s-a inspirat din tehnicile preparării vinurilor din Hexagon pentru a produce “bijuteriile locale”: Corcovin şi Corcovel, două cupaje foarte bine primite în Europa și mai ales în Franța. Butoaie întregi de vin erau duse cu boii până la Strehaia şi de acolo cu trenul în Paris. Podgoria a crescut, Souget a primit 50 de ha în dar și s-a stabilit definitiv în podișul mehedințean. Faima Corcovei atinge apogeul în perioada interbelică, finețea vinurilor de aici aveau să-l impresioneze pe marele dramaturg Marcel Proust, dar și pe autohtonii: Ion Minulescu, Ion Pillat, Mihail Sebastian sau pe marele om de stat, Nicolae Titulescu Finalul Celui De-al Doilea Război Mondial a adus și momentul decăderii, în 1948, regimul comunist a confiscat întreaga moșie a Bibeștilor, Anton s-a autoexilat în Franța, dar unul dintre cei doi fii a lui Souget, Emanuel,  a rămas în țară în speranța că-și va recupera proprietățile. Acesta a fost arestat și închis la Pitești unde avea să sfârșească tragic în lagărul de reeducare. 

Crama Corcova

Cupajele de pe vremea Bibeștilor, Corcovin și Corcovel nu au mai putut fi reabilitate de nici unul dintre specialiștii vremii, podgoria pierzându-și gloria din perioada bătrânului Souget.

Moșia a decăzut an după an, devenind o ruină iar din cele peste 470 de ha de viță de vie ale IAS-ului mai rămăseseră … 18! 

Poveste de film, nu alta!

Renașterea survenită după anul 2005 este însă o poveste la fel de spectaculoasă și o puteți descoperi în celălalt articol destinat Săptămânii Corcova pe Desprevin.ro

1 comentariu